miercuri, 22 februarie 2012

RECENSAMANTUL RUINARII ROMANIEI (2)




RECENSĂMÂNTUL RUINĂRII ROMÂNIEI (2)
PARTEA A I-A

Flota românească, dispărută fără urmă în triunghiul tranziţiei


Description: http://stareanatiunii.com/wp-content/uploads/2011/03/Unde-este-FLOTA-Romaniei-LISTA-navelor-300x181.jpg

130 de oameni cercetaţi, 80 de acuzaţi, nici un prejudiciu rezultat în urma vânzării pe nimic a 16 nave. Dosarul „Flota“ intra în galeria marilor fraude economice ale sfârşitului de secol XX. Era perioada în care România a ieşit din „epoca de aur“ şi a intrat în „epoca ţepelor“. Financiarul vă propune în fiecare săptămână câte un dosar celebru, cu „autor necunoscut“.
Astăzi, despre cum au dispărut „fără urmă“ 286 de nave.
Odată, demult, România „inventa” exploatarea la scara industrială a petrolului, născocea primul avion cu reacţie sau era între primele trei ţări care utilizau laserul în industrie. Ei bine, am fost mai mult decât atât, vorba poetului în viaţă – am avut şi a noua flotă maritimă (comercială) a lumii. O tempora, o mores!
La ora actuală, din toată flota românească nu mai există decât un munte de dosare penale care pluteşte prin tribunalele patriei.

Prea multe nave

Revoluţia din decembrie 1989, sau cum vreţi să-i spuneţi, ne-a prins cu 286 de nave în stare de funcţionare, toate aflate în dotarea flotei maritime comerciale. Ele se aflau în administrarea fostei întreprinderi de stat Navrom Constanţa. Aşa cum am mai spus, dar ar fi bine s-o repetăm de mai multe ori pe parcursul acestui material, în topul mondial al flotelor comerciale România ocupa atunci locul 9.
Însă o minte „luminată“ s-a gândit că o asemenea armada era de neconceput şi greu de condus, aşa că, la data de 15 mai 1990, întreprinderea de stat a fost spartă în trei companii: Navrom, Romline şi Petromin. Dintre acestea, Petromin a primit 89 de nave de cel mai mare tonaj, devenind segmentul strategic al flotei comerciale. Director general al companiei a fost numit Călin Marinescu, zis „Şogunul“. Trebuie spus că, din cele 286 de nave, cel puţin 90 se aflau în diferite stadii de degradare, scoaterea lor din uz fiind mai mult decât recomandată. Rămân, totuşi, mai mult de 190 de nave maritime bune şi foarte bune, care au dispărut fără urmă.

Fructul pasiunii

Pentru că avea vapoare mai multe şi mai bune, Petromin a stârnit, la vremea ei, dorinţele multor afacerişti, din ţară şi din străinătate. Şi, asa cum se întâmpla cu orice lucru de care trage toată lumea, din compania în cauză s-a ales praful, în doar opt ani. Rând pe rând au dispărut toate navele – unele vândute pe un dolar, altele sechestrate prin porturile lumii în contul unor datorii neachitate. Sigur, vă tot întrebaţi de ani buni, ca şi în alte cazuri, cine sunt vinovaţii.
A existat şi o anchetă penală, menită a face lumina în toată afacerea. S-a finalizat cu un dosar, celebru, „Flota“ pe numele lui. Personajul principal era Traian Băsescu, în calitatea sa de ministru al transporturilor în momentul în care navele au început să intre în… „Triunghiul Bermudelor“. Nu era singurul suspect, ci a făcut „echipa“ cu alţi 80 de  acuzaţi.

Acuzat de propria Putere

Description: http://stareanatiunii.com/wp-content/uploads/2011/03/3754-300x194.jpg

„Financiarul“ vă prezintă dosarul „Flota“ aşa cum a ieşit el pentru prima oară din „malaxorul“ anchetatorilor. Veţi vedea că multe dintre deciziile luate de oficiali guvernamentali faţă de navele româneşti au fost pur şi simplu stupide, asta ca să ne exprimam gingaş. Altele pot fi catalogate drept rău intenţionate. Rămâne că dumneavoastră să judecaţi, pentru că instanţa a decis că nu există nici un prejudiciu în toată afacerea.
Reţine atenţia faptul că dosarul care îl incriminează pe Traian Basescu de „scufundarea“ flotei româneşti – cazul Petromin – nu a fost deschis de adversarii politici din P.S.D., ci de colegi din Partidul Democrat, chiar pe vremea când Traian Băsescu se afla la Putere. Instrumentat pentru prima oara în 1999 (procuror general era chiar Mircea Criste, un fost membru P.D.), dosarul îl acuză pe Traian Băsescu  de faptul că, în 1991, în calitate de ministru al Transporturilor, a semnat celebrul contract de asociere cu firma norvegiana Klaveness, căreia, practic, i-au fost vândute 16 nave maritime cu un dolar bucata. În urma acestui contract, partea română s-a ales fără nave, dar şi cu datorii de aproximativ 20 de milioane de dolari la o banca din Oslo.

Capetele de acuzare

Acuzaţiile au fost constituite pe baza verificărilor făcute de Direcţia Generală a Controlului Financiar de Stat la Compania de Navigaţie Maritimă Petromin S.A. Constanţa. În dosar sunt consemnate următoarele ilegalităţi: „În toate cazurile, înfiinţarea companiilor din străinătate (ale Petromin – n.r.) nu au avut aprobarea Guvernului României, aşa cum prevăd dispoziţiile Decretului-lege nr. 104 din 30 martie 1990.
Documentele de înfiinţare şi funcţionare a acestor companii au fost aprobate de Traian Băsescu – ministrul Transporturilor. Navele aparţinând Petromin S.A. Constanţa au arborat pavilion liberian tot prin ordin al ministrului Transporturilor, încălcându-se, astfel, dispoziţiile Decretului nr. 443/1972, rămas în vigoare până la apariţia Ordonanţei  Guvernului României nr. 42 din 29 august 1997, când a fost abrogat în mod expres de guvernarea C.D.R. Prejudiciul produs Petromin S.A. Constanţa prin managementul necorespunzător în perioada 1991-1999 este estimat la peste 150 de  milioane de dolari“.

Falimentul profitabil. Pentru cine?

Petromin a dispărut în urma unor decizii menite a o face profitabilă. Cel puţin aşa au susţinut cei implicaţi în afacere, în frunte cu Traian Băsescu. Potrivit documentelor de la Parchet, în baza unei note a Ministerului Transporturilor (fără număr şi dată), pe 31 martie 1991 s-a stabilit necesitatea obţinerii unui credit de 45 de milioane de dolari pentru  retehnologizarea a 15 nave aparţinând Petromin. Peste nici două săptămâni, pe 11 aprilie, Traian Băsescu, în calitate de ministru al Transporturilor, semna la Oslo, împreună cu reprezentanţii Petromin şi ai firmei norvegiene Klaveness, o scrisoare de intenţie prin care se convenea înfiinţarea unei companii mixte româno-norvegiene, cu sediul în Liberia, pentru exploatarea a 16 nave româneşti. Condiţia era ca partea norvegiană să asigure obţinerea acelui credit de 45 de milioane de dolari necesar retehnologizării navelor.

Ministru şi director

Description: http://stareanatiunii.com/wp-content/uploads/2011/03/Basescu-marinar-250x300.gif

Zis şi făcut. La data de 14 mai 1991 s-a hotărât înfiinţarea companiei mixte Petroklav, cu sediul în Liberia. Ulterior, s-a renunţat la această locaţie, societatea fiind „mutată“ în Bahamas, la data de 26 iulie 1991. Toate aceste demersuri au fost aprobate de ministrul Traian Băsescu, fără ca acesta, susţine Parchetul, să obţină şi aprobarea Guvernului României, aşa cum prevedea legislaţia. De asemenea, navele din respectivele companii, care aparţineau Petromin, au arborat pavilion liberian tot prin ordin al ministrului Băsescu, deşi dispoziţiile în vigoare la acea vreme interziceau acest lucru. Managementul era încredinţat prin contract firmei Klavenes. În schimb, norvegienii s-au ţinut de cuvânt, au obţinut de la Christiania Bank din Oslo doua credite în valoare de 45 şi, respectiv, 64 de milioane de dolari, împrumuturi garantate cu navele româneşti. Şi pentru că activitatea era aşa de profitabilă, până în 1999, pentru a plăti ratele creditului total de 109 milioane de dolari, au fost vândute zece din cele 16 nave cu care Petromin s-a asociat cu partenerul norvegian. Însă, ghinion, mai rămăseseră de plătit 20 de milioane de dolari. Aşa ca şi celelalte şase nave s-au aflat în situaţia de a fi arestate şi vândute pentru ipoteca făcută de Christiania Bank. Potrivit datelor din dosarul „Flota“, compania Petromin nu a încasat nici un dolar din milioanele realizate de firma mixtă româno-norvegiană în toţi anii 1991-1999. Iar ca tot circul să fie complet, s-a descoperit că în firma mixtă  constituită cu norvegienii,  Traian Băsescu a figurat ca director când era şi ministru al Transporturilor.

„Din shipping nu se câştigă. Se pierde“


Traian Băsescu a susţinut întotdeauna că navele implicate în contractul cu firma Klaveness au fost vândute formal cu un dolar către o firmă străină la care asociat  unic era Petromin, pentru că era obligatoriu acest lucru, deoarece o parte din nave reprezentau garanţii suplimentare la creditul de 49 de milioane de dolari (deşi în dosar figurează un credit de 45  de mil. de dolari – n.r.). Niciodată nu a avut intenţia de a înstrăina navele, iar dovada cea mai bună era, în viziunea actualului preşedinte, faptul ca ele au rămas în inventarul Petromin, cu cheltuieli de amortisment. Vizavi de faptul că s-a încredinţat managementul unei alte firme nu pare a fi nici o problemă pentru anchetatori atât timp cât firma românească avea 50 la sută din acţiuni. Rămâne, însă, o întrebare, dacă era aşa de bun contractul încheiat cu Klaveness, de ce România şi-a pierdut navele i a rămas şi cu datorii externe foarte mari? În urmă cu aproape cinci ani (mai 2003), Traian Băsescu declara presei că „din shipping nu se câştigă. Se pierde. Asta am aflat-o în 1995 de la norvegieni, când am câştigat o bursă şi m-am specializat acolo. Eram şi parlamentar, dar mergeam şi la şcoală. Ca să faci bani cu nave trebuie să ştii când să le cumperi şi când să le vinzi. Noi n-am avut aşa o flotă puternică şi bună, cum se susţine. Era uzată sau prost făcută, pentru că Ceauşescu, în ultimii zece ani, a ţinut morţiş să facă toate piesele în România. Nu au fost scoase la vânzare de frică, să nu se aleagă cu dosar penal. Eu, ca ministru, nu puteam să mă ocup de aşa ceva. De astfel de lucruri trebuiau să se ocupe Consiliul Împuterniciţilor Statului şi, din 1992, F.P.S.-ul. Nu am fost directorul firmei mixte cu norvegienii, am fost preşedintele onorific al consiliului de administraţie. Pentru o astfel de funcţie onorifică nu eşti plătit. Eu n-am fost plătit de norvegieni. Am auzit că mi-au căutat şi conturi în străinătate. N-au găsit, că n-au ce să găsească. Totul este politic. Au încercat şi în 1993, a încercat şi Emil Constantinescu să mă înfunde. Acum se încearcă din nou. Am mai auzit că au pus un expert – Nicu Oprea – să facă asta, pentru că el avea un dosar penal. Acum, acest Oprea nu mai este în ţară. A făcut expertiza şi a fost lăsat să plece. Aşa am auzit. Nu sunt vinovat şi nici nu mă intimidează cu dosarul lor“.

Şi, totuşi, unde sunt vapoarele?


Traian Băsescu a fost sau nu vinovat, asta nu o vom afla niciodată. La un moment dat, însă, a scăpat o pistă foarte interesantă către anchetatori. El a declarat că navele cele mai bune din contractul cu Klaveness au ajuns la un membru P.S.D. şi la un ţărănist. „S-au bătut pentru ele. Ei le-au cumpărat“, declara Traian Băsescu.
Nici una dintre instituţiile statului nu a mers pe această idee, a găsirii „corpului delict“. Surse politice ne-au confirmat, însă, parţial declaraţiile din urmă cu cinci ani, făcute de actualul preşedinte. Cel puţin 25 dintre navele Petromin aparţin unor armatori români, acum importanţi oameni de afaceri în judeţul Constanţa.
Concluzia este una tristă pentru noi, hilara pentru cineva „din afară“. Aproape 300 de nave au dispărut, dar nimeni nu este vinovat. Nu există prejudiciu, nu există faptă penală. Pentru amuzamentul dumneavoastră, să vă pomenim despre cazul unui şef de serviciu la Navrom, acuzat de  abuz în serviciu, fals intelectual şi uz de fals. În timp ce era cercetat penal a reuşit performanţa să devină… director economic la Penitenciarul Poarta Albă, cu gradul de maior. Justiţia română poate fi mândră că, asemenea savanţilor care au cutreierat Triunghiul Bermudelor, a emis doar teorii judiciare. Lipseşte doar ipoteza extratereştrilor şi a porţii către o altă lume…

Romline şi Navrom, giranţi pentru s.r.l.-uri

Companiile naţionale maritime Romline şi Navrom au fost mult timp şi principalii datornici aflaţi pe lista Agenţiei pentru Valorificarea Activelor Bancare (A.V.A.B.), care preluase problemele Bancorex. Astfel s-a ajuns şi la declanşarea falimentului celor două companii, pentru a se putea recupera sume cât mai mari prin arestarea şi executarea navelor care umblau hai-hui pe oceanele lumii. Romline şi Navrom au avut calitatea de codebitor pentru un mare număr dintre creditele luate de diverse firme de la Bancorex. De exemplu, Navrom a garantat cu nave proprii creditele obţinute de 27 de societăţi private, iar pentru 11 companii private a preluat integral datoriile rezultate din creditele luate de la Bancorex.
Şi Romline a garantat cu navele proprii creditele obţinute de şase companii private de shipping, pentru trei dintre acestea preluând integral datoriile rezultate din convenţii de credit încheiate cu Bancorex. De altfel, multe credite au fost luate de la Bancorex de nişte s.r.l.-uri care aveau denumirea „shipping“ în coadă, dar care nu aveau flota proprie, ci foloseau nave închiriate.

Dosarul „Flota“ – pe scurt

  • Dosarul „Flota“ a fost instrumentat, pentru prima oară în 1999
  • Paguba produsă statului român a fost estimată de anchetatori la peste 11.000  de miliarde de lei
  • Iniţial au fost cercetate 136 de persoane (80 puse sub acuzare) că ar fi început şi derulat fraudulos asocierea Petromin S.A. Constanţa cu grupul de firme private Torvald Klaveness Oslo
  • În august 2004, pentru 51 dintre acuzaţi procurorii au separat faptele
  • Printre cei trimişi în judecată pentru comiterea unor fapte penale „în legătură directă cu modul defectuos în care şi-au exercitat, cu ştiinţă, atribuţiile de serviciu“ sunt foştii miniştri ai Transporturilor, Paul Teodoru şi Aurel Novac, fostul preşedinte al Fondului Proprietăţii de Stat, Radu Ovidiu Sârbu, foştii secretari de stat Călin Dragomir Marinescu, Gheorghe Adrian Marinescu şi Viorel Oancea
  • În 2005, procurorii D.N.A. au separat faptele lui Traian Băsescu de cele ale restului inculpaţilor, motivându-se că şeful statului beneficiază de imunitate
  • În septembrie 2007 a fost finalizată o expertiză care a costat 140.000 de lei, prin care s-a tras concluzia că nu a existat prejudiciu in dosarul „Flota“
  • În urma ultimei expertize realizate în februarie 2008, toţi cei puşi sub acuzare au fost scoşi de sub urmărire penală. Cu excepţia lui Traian Băsescu. Este, însă, greu de crezut că după ce nu va mai fi preşedintele României va mai fi acuzat de ceva, întrucât nu exista… prejudiciu.

Ghid pentru „pescuit“ o… flota de pescuit

Description: http://stareanatiunii.com/wp-content/uploads/2011/03/basescu-marinar_0-240x300.jpg 

Este evident că aceeaşi soartă au avut-o şi alte nave din flota românească. De exemplu, un alt dosar care a stârnit reacţii în lanţ a fost cel al privatizării Companiei Romane de Pescuit Oceanic (C.R.P.O.). În urma unei anchete a fost descoperită o întreagă contrabandă cu nave aflate în patrimoniul companiei. Ca şi in cazul Petromin, dosarul C.R.P.O. ascunde, dincolo de evidentele abateri de la lege comise de managerul societăţii şi de cumpărătorii „strategic“, acte de corupţie necercetate până la capăt. Concluziile anchetei duc către vârfurile F.P.S. şi chiar mai departe.
Compania a fost vândută de F.P.S., care deţinea 51 la sută din acţiuni, către grecii Ioannis Dimakos şi Theodoros Lades contra sumei de un milion de dolari către sfârşitul anului 1997. Cu toate acestea, grecii au avut puterea să valorifice patrimoniul C.R.P.O., în urma unui acord semnat de aceştia cu conducerea F.P.S., încă de la jumătatea anului 1997. La acea dată fusese demarată procedura de declarare a falimentului societăţii pentru că nu putea onora o datorie de opt milioane de dolari către o bancă austriacă. Cercetările poliţiei au scos la iveală un lung şir de falsuri în acte şi vânzarea pe nimic a flotei româneşti de pescuit oceanic.
Rechizitoriul, întocmit în 1998, prin care erau acuzaţi Ion Crişan, fost manager al CRPO, începând cu 12 aprilie 1996 şi până la sfârşitul anului 1997, Theodoros Lades şi Ioannis Dimakos, cumpărătorii companiei, aduce în atenţie răspunderea şi „contribuţia“ şefului de atunci al F.P.S., Sorin Dimitriu. Logic, nu a fost incriminată nici o faptă a acestuia. Singura piesa „căzută“ a fost un simplu expert F.P.S. De asemenea, din ecuaţie face parte Ministerul Industriei, care a emis avize pentru scoaterea din ţară a doua nave sub pretextul unor necesare reparaţii care ar fi trebuit făcute într-un port din Grecia. Potrivit aceloraşi cercetări, Tribunalul Tulcea l-a numit administrator al C.R.P.O. pe Ioannis Dimakos în decembrie 1997, fără a verifica dacă acesta a achitat preţul acţiunilor cumpărate de la F.P.S. (termenul-limită era 12 ianuarie 1998). Totodată, Tribunalul Tulcea a inclus pe lista creditorilor CRPO firma Harmony Shiping International s.r.l. din Constanţa, ai cărei patroni erau Dimakos şi Lades, fără să existe documente care să ateste această calitate.
Surse:


PARTEA A II-A

Dispariţia Flotei României

 

Unde este FLOTA României – LISTA navelor

Flota românească, dispărută fără urmă în triunghiul tranziţiei – Lista navelor româneşti rebotezate!

Lista cu o parte dintre navele noastre rebotezate!

Click pe denumirea navei sau a armatorului pentru a afla mai multe date:







DENUMIRE ACTUALA
FOSTA DENUMIRE
  ARMATOR
PAVILION

1
Mizar
Adzerbaijan
1
2
Bai An 5
Teliuc
China

3
Bao Yue Da
Baia de Cris
China

4
Bechet
Nasco
China

5
Chang Ni
Giurgiu
Mingdong Funing Investment
China

6
Chun Jiang
Dragomireşti
Greatsources Shipping
China

7
Cosco Shanghai
China

8
Frank Zhejiang
Zosco Zhejiang
China

9
Friendly Zhejiang
Zosco Zhejiang
China

10
Graceful Zhejiang
Zosco Zhejiang
China

11
Great Zhejiang
Băneasa
Zosco Zhejiang
China

12
Green Zhejiang
Bănisor
Zosco Zhejiang
China

13
Hai Xi
Guo Hang Shipping
China

14
He Xin
Sarmizegetusa
Sinotrans Dalian
China

15
Hebei Diligence
Hosco
China

16
Hebei press
Hosco
China

17
HK Deqin 201
Albeşti
Shanghai Deqin
China

18
Lan Hai Chuang Xin
Guangdong Lanhai Shipping
China

19
Mei Shan Gang 9
Zhejiang Daisan
China

20
New Vega
Lereşti
Dalian All Star Ships
China

21
Xin He Shi Ba
Qingdao Shipping
China

22
Xin Tong Yang
Fujiyan Shipping
China
21
23
Merea
Borşa
Bulcom Ltd
Cipru

24
Petrolina
Columbia Shipmanagement
Cipru

25
Sakalas I
Ciucaş
Pennyluck Shipping
Cipru
3
26
Daebo Ace
Nucet
Daebo Shipping CO
Coreea de Sud

27
Goryo 6 Ho
Hyundai Engineering
Coreea de Sud
2
28
East press
press Shipping
Danemarca

29
Lodbrog
Alcatel Submarine Network
Danemarca
2
30
Al Esraa
Turnu Măgurele
Federal Arab
Egipt

31
Egy Link
Amara
National Shipping
Egipt

32
Fast Independence
Demline
Egipt
3
33
Silver Moon
ABC maritime
Elvetia
1
34
Aboudi
Osman Shiping LLC
Em. Arabe Unite

35
Al Dhafrah
Adnatco
Em. Arabe Unite

36
Al Ruwais
Adnatco
Em. Arabe Unite

37
Almezaan
Tarcău
Biyat International
Em. Arabe Unite

38
QSM Coaster
Palas
Qawareb Shipmanagement
Em. Arabe Unite

39
Saad III
Sousa
Saad Steel Construction
Em. Arabe Unite

40
Victoria
Marwan Shipping
Em. Arabe Unite
7
41
Hoburgen
Lillgaard
Finlanda
1
42
Pioneer Sea
Interunity Management Corp
Greacia

43
Andromeda
Tristar management
Grecia

44
Avra
Good Faith Shipping
Grecia

45
Blue Ridge
Eastwind Hellas SA
Grecia

46
Eftihia
Tristar Management
Grecia

47
Grand Mirsinidi
Decembrie
Stamford navigation
Grecia

48
Lara
Tassos Shipping
Grecia

49
Natty
Good Faith Shipping
Grecia

50
Ozark
Eastwind Hellas
Grecia

51
Pagane
Bulcom Ltd
Grecia

52
Polar
New Shipping Ltd
Grecia

53
Proton I
Merchant Marine
Grecia

54
Saint Mary
Nortech Shipping
Grecia

55
Sea Coral
Overseas marine
Grecia

56
Smart I
Good faith Shipping
Grecia

57
Star B
Baru Kaha
Grecia

58
Star Hero
New Shipping Ltd
Grecia

59
Vigour
Polembros Shipping
Grecia

60
Vinashin Metal
Turceni
Tramp MTME
Grecia
19
61
Nadia
Alba
Blue Sparrow Shipping
Insulele Marshall
1
62
Ianuk
Martinoli Consulting
Italia
1
63
Angora
Vilcea
Consolidated Bulk
Liban

64
Hummer
Gorgova
Consolidated Bulk
Liban
2
65
Save
Săveni
Mur International
Libia
1
66
Amber Vita
Alpha Shipping
Lituania
1
67
Tuah Sari
Costeşti
Tuah Tankers
Malaezia
1
68
Aiud
C. Shell Navigation
Panama

69
Celmera 1
Celmera Nav Inc
Panama

70
Princess K
Brad
Princess K navigation
Panama
3
71
Albatros
A.N. Mircea Cel Batran

72
Aris
Satu Mare
Cosena
ROMANIA

73
Claudia C
Tecuci
Mihei Shipping
Romania

74
Eforie
Sn CFR,
ROMANIA

75
Fate
Tulcea
Mihei Shipping
Romania

76
Golden Aries
Nicoreşti
Romanian Maritime
Romania

77
Gramosti
Paltiniş
Sammarina Shipping
Romania

78
Histria Crown
Biruinţa
Histria  Shipmanagement
Romania

79
Histria Diamond
Histria  Shipmanagement
Romania

80
Histria Onyx
Turnu Severin
Histria Shipmanagement
Romania

81
Histria Topaz
Bucşani
Histria Shipmanagement
Romania

82
Mangalia
Sn CFR,
ROMANIA

83
Mare Nigrum
Gecomar,
ROMANIA

84
Maria C
Romanian maritime
Romania

85
Paico
Sammarina Shipping
Romania

86
Sancris
Buşteni
Romanian maritime
Romania

87
Sanhope
Horezu
Romanian Maritime
Romania

88
Seaqueen
Mihei Shipping
Romania

89
Stella M
Romanian Maritime
Romania

90
Susie
Husi
Cosena
ROMANIA
20
91
Dylan
Baikal Shipping
Rusia

92
Igor Belianski
Nova Shipping
Rusia

93
Volgograd City
Zlatna
Volgotanker
Rusia
3
94
Baltic Ace
Samta Shipmanagement
Singapore

95
Hulder
Thome Shipmanagement
Singapore

96
Nautica Muar
Epic Ship Management
Singapore
3
97
Haj Moneir
Mediaş
Unimarine management
Siria

98
Maximos
Tabalo R.A.
Siria

99
Mohamad H
Phoenicia maritime
Siria

100
Hajer
SIFN
Siria

101
Iman T
Tuşnad
Tartous Shipping
Siria

102
Marwan H
Phoenicia maritime
Siria

103
Omar al Farouk
Otico
Siria

104
Ranim B
Rasha Shipping
Siria

105
Venus
Hîrşova
Zahra Maritime
Siria
9
106
Elena B
Boluda Grupo
Spania
1
107
Golina
Polymok Shipping
St. Vincent
1
108
Hansaland
DOL navigator
Suedia
1
109
Ali Bey
Deniz Feneri
Turcia

110
Aras
Bora Denizcilik
Turcia

111
Behice
Furtrans Denizcilik
Turcia

112
Cem Pioneer
Sea Pioneer Denizcilik
Turcia

113
Ceren Urkmez
Furtrans Denizcilik
Turcia

114
Clipper
Cihan Denizcilik
Turcia

115
Deren Pioneer
Sea Pioneer Denizcilik
Turcia

116
Ergul
Histria
Ermar Denizcilik
Turcia

117
Imbat
Bora Denizcilik
Turcia

118
K. Nicolas
Frunzanesti
Sea Pioneer Denizcilik
Turcia

119
Kiana
Sea Pioneer Denizcilik
Turcia

120
Mistral
Bora Denizcilik
Turcia

121
Nazmi C
Canbaz Denizcilik
Turcia

122
Oasis West
Gulnak denizcilik
Turcia

123
Orhan Ayanoglu
Asli Deniz
Turcia

124
Royal
Bora Denizcilik
Turcia

125
Turgut Usta
Tohani
Yagmur Deniz
Turcia

126
Yasar kaptan II
Azuga
Arzu Denizcilik
Turcia

127
Yasar Kaptan III
Sadova
Arzu Denizcilik
Turcia
19
128
Daniela
Pic Shipping LTD
Ucraina

129
Newfane
Reghin
Diamant Co
Ucraina

130
Nika
Pic Shipping
Ucraina

131
Svyataya Aleksandra
Tîrgu Frumos
Fedcom Shipping
Ucraina

132
Toulon
Vernon Shipping
Ucraina

133
Vikki
Pic Shipping
Ucraina
6
134
Cervine
DART Line
UK

135
Cyclopus
IMMS London
UK

136
Halima K
IMMS London
UK

137
Lady Bana
IMMS London
UK

138
Moon Light
IMMS London
UK

139
Phocine
Dart Line
UK

140
Shingal
IMMS London
UK
7
141
Amadeo
Ravenscroft Ship management
USA

142
Kimberly
Eastmark Accociates Inc
USA
2
 13 martie 2011


ADDENDA

Faptul că, în prima parte a articolului, există subcapitolul intitulat „Acuzat de propria Putere“ este de natură să ducă la concluzia că „propria Putere“ – adică Legislativul (în speţă Parlamentul, dominat de coaliţia aflată la Putere la acea vreme, îndeosebi P.D.-L., U.D.M.R. şi grupul lichelelor parlamentare format din reprezentanţii minorităţilor, care votează, sistematic, cu Puterea!), Executivul (format, îndeosebi şi permanent din P.D.-L. şi U.D.M.R., la care, sporadic, au contribuit P.S.D. şi P.N.L., iar acum, pe ultima sută, şi U.N.P.R., partid format exclusiv din traseişti politici) şi Puterea judecătorească (în care sunt incluşi şi procurorii, ca fiind „magistraţi“, deşi, dacă se făcea o reformă autentică a Justiţiei, ei trebuiau scoşi din categoria magistraţilor) – ar putea fi „obiectivă, corectă, imparţială“. Este absolut falsă această concluzie! În realitate, a fost vorba doar de o manevră abilă a preşedintelui Traian Băsescu, pentru a fi scos „basma curată“ prin decizia finală, cum că prin dispariţia Flotei comerciale româneşti – inclusiv a Flotei de pescuit oceanic – nu s-ar fi produs nici un prejudiciu!
Dar, fiind vorba de decizia dată de o Ju$tiţi€ coruptă, a statului de drept-curmeziş, decizia va putea fi atacată, ulterior.
Într-o emisiune a postului OTV, pe care încă nu am putut să o postez pe Youtube, am relevat că, în anii respectivi, 1991-1993, cînd se producea afacerea inextricabilă cu dispariţia Flotei comerciale, am activat chiar în Biroul economic al Diviziunii de Analiză, Sinteză şi Informare a S.R.I. şi de aici am trimis note informative, sinteze etc. tuturor factorilor Puterii abilitaţi să le primească şi că, deci, problema era cunoscută de către decidenţii Puterii. Aşadar, conchideam eu în respectiva emisiune, chiar dacă Traian Băsescu era vinovat în calitatea sa de ministru al Transporturilor, nu era singurul vinovat dintre decidenţii politici! Dimpotrivă, erau vinovaţi şi cei informaţi, cel puţin în calitate de complici – fiindcă ştiau, dar nu au luat nici o măsură pentru curmarea jefuirii Patrimoniului Naţional al României. Conform Legii siguranţei naţionale, printre cei îndrituiţi să primească aceste informaţii de la S.R.I. se număra şi Adrian Năstase, în calitate de ministru de Externe – iar pentru navele arestate în porturile străine pentru diverse datorii etc., trebuia informat şi ministrul de Externe –, apoi, în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor etc. Evident că, avînd aceste informaţii atunci, ca sociolog, doctor în drept, ministru, cetăţean, român etc., Adrian Năstase trebuia se preocupe să curme acele ilegalităţi, iar vinovatul să fie băgat la gherlă, dar nu a făcut-o. Ţinînd cont că Traian Băsescu – după ce, la începutul anului 2005, îi cîntase distihul „Adriene, nici nu ştii / Cît de mic începi să fii!“... – a reuşit, acum, să facă să fie condamnat la doi ani de puşcărie cu executare, nu ca pe Eugen Bădălan, condamnat la patru ani de puşcărie cu suspendare –, acum, zic, lui Adrian Năstase îi vine să se zgîrie pe ochi pentru că nu „l-a rupt“ pe Traian Băsescu atunci cînd îl avea la mînă. Dar, cum am zis, tocmai pentru că Adrian Năstase ŞTIA, dar a tăcut, este, şi el, vinovat prin complicitate!  
De altfel, chiar în articolul de mai sus, publicat de ziarul Financiarul, la 1 iunie 2008 – reţineţi, aspect important, fără a fi semnat de vreun autor, măcar cu pseudonim! –, se precizează că preşedintele Traian Băsescu relevase o nouă pistă: «El a declarat că navele cele mai bune din contractul cu Klaveness au ajuns la un membru P.S.D. şi la un ţărănist. „S-au bătut pentru ele. Ei le-au cumpărat“». De ce nu a fost urmată de anchetatori şi de ce nu îi divulgă, acum, Traian Băsescu, pe acel P.S.D.-ist şi „ţărănist“, mai ales că e băgat în clinci de proteste tot mai multor cetăţeni şi organizaţii cetăţeneşti?! De ce nu o face?! Simplu. Fiindcă este, şi el, parte din cleptocraţia descrisă anterior. Făţuirea guvernului trădător Boc-Bela prin aducerea la conducere a bănuitului de sionism, dar şi a doveditului de antiromânism Mihai-Răzvan Ungureanu şi a marionetelor sale nu va absolvi regimul Băsescu pedeapsa pentru jefuirea ţării, cum, să sperăm, nu vor scăpa nici cei de dinaintea lor! Fiindcă, aşa cum releva un mucalit, toate guvernele anterioare au contribuit să pună România pe butuci, dar regimul Băsescu a furat şi butucii. Iar acum se pregăteşte să vîndă ultimii piloni strategici ai statului român: combinatele energetice!
Fireşte, prin această acţiune, România îi va pierde şi ultima brumă de independenţă şi suveranitate. De aceea este necesar ca actualul regim să fie înlăturat cît mai repede, înainte să mai apuce să comită şi această crimă!

Colonel (r.) Vasile I. Zărnescu